România a preluat oficial preşedinţia Consiliului UE. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului, şi Donald Tusk, preşedintele Consiliului European prezenți la București pentru acest eveniment. Ce înseamnă asta pentru țara noastră în 2019

426

La 12 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, România a preluat oficial preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, fiind o premiera pentru țara noastră. Din această poziție, ţara noastră va trebui să gestioneze evenimente importante care vor marca viitorul Uniunii.

Provocările sunt multe şi mari pentru România în cele șase luni de mandat. Viitorul buget al Uniunii Europene, lupta împotriva terorismului şi fenomenul migrației sunt doar câteva dintre ele.

Brexit-ul şi alegerile pentru Parlamentul European din luna mai sunt alte momente cheie. La fel şi Summit-ul european de la Sibiu, care va avea loc pe 9 mai.

Președinția română a Consiliului Uniunii Europene din 2019 va fi decalată cu șase luni, după ce statele membre ale Uniunii au decis, marți, devansarea mandatului Estoniei pentru a înlocui Marea Britanie în al doilea semestru din 2017, după ce Londra a anunțat oficial renunțarea la acest exercițiu prezidențial instituțional.

Următoarele tări care urmează să preia Președinția Consiliului Uniunii Europene sunt :

Finlanda (iulie-decembrie 2019)

Croația (ianuarie-iunie 2020)

Germania (iulie-decembrie 2020)

Portugalia (ianuarie-iunie 2021)

Slovenia (iulie-decembrie 2021)

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude-Juncker, a declarat după întâlnirea cu premierul Viorica Dăncilă şi ceilalţi membri ai Executivului, că Guvernul român este pregătit pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE. Juncker consideră că problemele privind statul de drept nu au legătură cu preşedinţia UE, ci cu relaţia bilaterală.

Președintele CE şi-a exprimat speranţa că România va fi primită în Schengen în mandatul actualei Comisii.

Pe de altă parte, premierul Dăncilă a declarat că „statul de drept este respectat în România și se fac toate eforturile pentru respectarea statului de drept. Nu aș vrea să punem pe același palier Polonia, Ungaria România. Nu văd o legătură între exercitarea președinției rotative de către România și acest lucru”.

Declarațiile președintelui Comisiei Europene:

România va ști să gestioneze urmările Brexit-ului în modul cel mai bun. Are în față atribuții extraordinar de dificile, trebuie să cădem de acord pe calea spre summitul de la Sibiu asupra liniilor de bază ale viitorului acord financiar, al cadrului financiar multianual. Avem 257 de propuneri legislative care sunt pe masa colegilor, o să rămână mult de lucru președinției române într-o perioadă foarte scurtă, pentru că Parlamentul European va înceta activitățile în luna aprilie.

Am văzut astăzi cât de bine sunt pregătiți miniștrii în domeniile lor și sunt convins că România va reuși să finalizeze un număr mare de propuneri care sunt pe masa Parlamentului și Consiliului. Cred că se întâlnesc în foarte multe puncte programele Comisiei cu ale Guvernului României, mai există unele contraziceri în ceea ce privește statul de drept, dar acest lucru nu ține de președinția Consiliului UE. Rămân convins că înainte de sfârșitul mandatului va fi primită România în spațiul Schengen. Mai sunt eforturi de făcut, dar vom ajunge la acest rezultat.

Intenția mea este că România să devină membră a spațiului Schengen. În ultimul raport am atras atenția autorităților române asupra unor puncte slabe, am lucrat de ambele părți pentru a îmbunătăți (…) aderarea la spațiul Schengen și nu aș vrea să îmi închei mandatul înainte ca România să fi devenit membră a spațiului Schengen.

Întrebat în ce fel în ce fel poate contribui România la rezolvarea cu succes a dosarelor europene.

Aș vrea ca România să aducă bunul simț românesc în procesul european. În legătură cu Brexitul, nu știm care va fi decizia Parlamentului britanic, votul va avea loc pe 11 decembrie, astăzi Comisia și-a trimis acordul la Consiliu pentru că el trebuie semnat de mine și de domnul Tusk, nu știu care este ordinea protocolară, este foarte complicată, dar după ce va avea loc votul în Parlament și după retragerea Regatului Unit va fi sarcina noastră, a Comisiei și a președinției române, să decidem asupra pașilor următori.

S-au ridicat o serie de semne de întrebare în legătură cu statul de drept și cu sistemul judiciar din România. Ați spus că este o problemă bilaterală. Credeți că Parlamentul va avea încredere sau își va exprima unele semne de întrebare că România nu ar fi cea mai potrivită să prezideze Consiliul UE în acest context?

Întrebat de un jurnalist: E cumva suprarealist pentru că noi discutăm aici, și în același timp la București, majoritatea guvernamentală a pierdut puterea, de fapt, mi se pare că se va vota o moțiune de cenzură săptămână viitoare. Întrebarea mea e foarte simplă: există un risc pentru președinția română?

Răspuns: Noi am discutat. Aici faceți un fel de amestec al situațiilor, nu prea corespunde realității. Cred că există o majoritate în ambele camere ale Parlamentului Român. Cu cât va face România mai multe progrese în respectarea statului de drept, cu atât va avea o președinție mai de succes.

Declarațiile premierul Dăncilă:

Astăzi am avut reuniunea cu Colegiul Comisarilor, am vorbit despre cooperarea între guvernul României, viitoare președinție și Comisia Europeană, dar am prezentat și prioritățile preluării președinției. Am abordat subiecte care se vor afla pe agenda europeană în următoarea perioadă, provocări la care instituțiile europene trebuie să dea un răspuns. Am ascultat opiniile comisarilor europeni, exprimate și de membrii guvernului, și multe dintre aceste subiecte au elemente comune și o dorință de a găsi o rezolvare pe timpul președinției deținute de către România.

România își dorește o președinție ambițioasă și realistă, vrem să ducem la bun sfârșit cât mai multe dosare avute pe masa de lucru. Vrem să soluționăm cât mai mult din cele 257 de dosare amintite de președintele Juncker și cred că acest lucru este important, pentru că pe timpul președinției se finalizează agenda strategică viitoare.

Știm că România va avea rolul de mediator imparțial, facilitator de echilibru și consens și trebuie să obținem un consens în rândul statelor membre. Europa este divizată și nu va fi ușor să obținem acest lucru. Așteptăm prezența comisarilor la București în data de 10-11 ianuarie anul viitor, pentru a putea discuta mult mai aplicat pe fiecare dosar în parte. În cursul acestor zile în care ne-am aflat la Bruxelles au avut loc discuții între miniștrii și comisarii europeni, astfel încât să putem avea o trecere lină la dosarele importante pe care le avem de soluționat pe agenda europeană.

Ne bucură faptul că, Comisia Europeană este convinsă că suntem bine pregătiți, că putem prelua și exercita cu succes președinția Consiliului UE, începând cu ianuarie 2019.

Statul de drept este respectat în România și se fac toate eforturile pentru respectarea statului de drept. Nu aș vrea să punem pe același palier Polonia, Ungaria România. Având în vedere faptul că avem convingerea că este respectat statul de drept nu văd o legătură între exercitarea președinției rotative de către România și acest lucru. România a făcut și face pași importanți, în România este respectat statul de drept și ne dorim o președinție de succes.

Întrebare jurnalist: Luna trecută autoritatea de protecție a datelor a aplicat o amendă foarte mare pentru jurnaliști care lucrau pe anchete de corupție. Aș vrea să ne explicați dacă asta nu cumva întărește o imagine negativă a României și dacă nu complică eforturile dvs. de a-i apăra reputația?

Răspuns: Prin Constituție există dreptul la opinie, este garantat, îl are fiecare jurnalist. Avem un Regulament european de protecție a datelor, dacă sunt folosite date personale, fiecare, indiferent de unde vine sau cine este, trebuie sancționat în conformitate cu normele europene. Regulamentul nu este opțional, este obligatoriu și îl aplicăm și în România.

Principalele declarații ale europarlamentarului Corina Crețu:

Am plăcerea de a vă primi, împreună cu domnul Juncker, doar cu câteva săptămâni înainte de preluarea președinției de către România. Am vorbit deja de provocările cu care ne confruntăm, e foarte bine că politica de coeziune este în centrul priorităților. Aș dori să vă urez mult noroc și să vă asigur că ne-am mobilizat la toate nivelurile să susținem autoritățile române în asigurarea.