Europarlamentarul Laurențiu Rebega, membru în Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, a făcut o serie de afirmații privind Brexitul și cum trebuie România să abordeze problema, atât din punct de vedere economic, cât și politic :
„Nu știm încă, în al doisprezecelea ceas, dacă Brexit-ul va avea loc sau nu. Dar, după o veche vorbă românească, nimic nu va mai fi ca înainte. Chiar dacă, într-un fel sau altul, Marea Britanie va rămâne legată de Uniunea Europeană, pe piața comunitară au avut loc deja regrupări și repoziționări.
România trebuie să abordeze problema Europei post-Brexit și din punct de vedere economic, nu doar politic.
România are nevoie de proiecte economice clare și de un sistem fiscal care să protejeze capitalul autohton și să transforme România într-un centru de afaceri primitor și ușor de abordat la nivel european. Relocarea capitalurilor care avea loc după Brexit poate fi în beneficiul României dacă scăpăm de eticheta de țară cu un sistem fiscal confuz, schimbător, netransparent și suprabirocratizat.
De și mai mare importanță însă este adoptarea de urgență a unui pachet de măsuri legislative care să încurajeze dezvoltarea afacerilor românești. La ora actuală, capitalul românesc este defavorizat, trăind cu frica de instituțiile statului care, în loc să aibă un rol de prevenire, sprijinire și parteneriat cu acesta, în sensul încurajării funcționării corecte și eficiente, și-au asumat un rol de vânare și pedepsire a agenților economici autohtoni care încearcă să facă față concurenței multinaționalelor.
Prin presiunea susținută a organismelor de control care acționează doar punitiv și pe baza unei legislații cețoase și în continuă schimbare, investitorii români sunt descurajați să mai desfășoare activități, ceea ce se reflectă în ponderea mare a economiei negre și gri, în lipsa locurilor de muncă, în lipsa de performanță a colectării de taxe și impozite și în diminuarea ponderii capitalului românesc din economie. Prin comparație, multinaționalele au un statut privilegiat, iar acțiunile de forță ale statului par să aibă ca menire eliberarea pieței de firmele românești pentru a le face loc multinaționalelor care nu au fost deranjate de controale.
Nu vrem respingerea capitalului străin, dar firmele românești au nevoie acum de mai multe măsuri de protecție și stimulare din partea statului român. Protecționismul economic nu este nici perimat, nici anti-capitalist, el fiind practicat de altfel de toate țările europene cu economii puternice. Desigur, România a fost descurajată să își protejeze capitalul autohton pentru a lăsa loc multinaționalelor, dar trebuie să înțelegem că acest lucru nu este în favoarea dezvoltării țării, ci în favoarea unor profituri imense care pleacă din țară și care nu contribuie ulterior la creșterea performanțelor economiei românești. Accentul pus pe consum și pe importuri a transformat România într-o piață de desfacere în care puterea de cumpărare bate pasul pe loc de 26 de ani, iar polarizarea socială crește continuu. Acest sistem va duce la colaps.
Poate actualul guvern să facă sau măcar să înceapă aceste lucruri în anul care a mai rămas până la alegerile europarlamentare? Probabil că nu. Vorbim de un mandat ratat, într-o perioadă care, cuplată cu deținerea Președinției Consiliului UE, ar fi putut fi o trambulină pentru economia românească.
Dar România mai are nevoie încă de ceva. De o altfel de înțelegere a pluralismului politic.
Nicio țară și niciun popor nu pot fi împărțite într-o parte „bună” și o parte „rea” pe criterii politice. Și, mai ales, nici una dintre părți nu poate pretinde eliminarea celeilalte. Asta au făcut-o naziștii și comuniștii.
Ca unul care, în ultimii patru ani, am avut întâlniri cu zeci și zeci de personalități politice din toată lumea, vă pot spune cu toată responsabilitatea: nimeni, dar nimeni!, din exterior nu consideră că există „două” Românii. Și, repet a nu știu câta oară, nimeni nu va veni de aiurea să ne rezolve problemele interne!
Trebuie să conștientizăm două lucruri simple. În interior avem nevoie de dialog și de compromis, avem nevoie să înțelegem că niciun partid nu este deținătorul adevărului absolut. Iar în exterior avem nevoie de o poziție, dacă nu perfect unitară, măcar necontradictorie. E suficient să privim în jur și să citim puțină istorie: țările care au rezistat vicisitudinilor și au prosperat, indiferent de mărimea lor, au fost și sunt tocmai cele care au respectat aceste două imperative.” declară vicepreședintele PRO România, Laurențiu Rebega
