Începând din această primăvară, administraţia locală va interzice camparea pe termen lung a rulotelor şi a corturilor în zona Valea Cerbului, situată în apropierea cabanei Gura Diham.

Valea Cerbului – ticsită de rulote şi corturi – devine istorie. Cu majoritate de voturi, consiliul local Buşteni a interzis camparea.

Turişitii care se mutau cu lunile pe Valea Cerbului plăteau doar o taxă de ecologizare.

Decizia a fost luată în şedinţa de Consiliu Local, cu majoritate de voturi, în luna ianuarie 2020. Hotărârea de Consiliu Local încheie astfel o tradiţie de zeci de ani a turiştilor, în mare parte din Bucureşti, care alegeau să-şi petreacă verile la poalele muntelui, în cel mai rustic mod posibil. La baza deciziei de interzicere a campării în zona Valea Cerbului au stat cel puţin trei argumente, susţine Nae Savel, viceprimarul oraşului Buşteni: invazia urşilor gunoieri, necesitatea ecologizării zonei de camping care face parte din Parcul Natural Bucegi şi nu în ultimul rând încurajarea unui turism civilizat, informează Adevărul.ro

„În primul rând, vorbim despre impactul urs-om. Atâta vreme cât Ministerul Mediului nu intervine pentru relocarea urşilor măcar, nu zic de lichidarea lor, există riscuri pentru că animalul devine agresiv când nu te aştepţi. De ce? Pentru că şi noi suntem foarte agresivi. Mergem extraordinar de aproape faţă de el să-l filmăm, să-l fotografiem. În al doilea rând, este vorba şi despre impactul cu mediu. Până la urmă, acolo este Sit Natura 2000, un parc natural, iar gunoiul e gunoi, cât ne-am abţine să nu-l producem, el tot rezultă. În plus, mai erau probleme legate şi de toaletele ecologice, iar curăţarea, vidanjarea, închirierea erau suportate de administraţia publică”, a explicat viceprimarul oraşuli Buşteni motivele care au stat la baza deciziei de interzicere a campării.

”S-au împroprietărit mai rău decât a făcut-o Cuza”

Nae Savel a precizat că turiştii care veneau cu rulota în Buşteni nu plăteau nicio taxă de campare, ci doar o taxă de ecologizare. El se plânge de felul cum acționau turiștii. 

”Ei s-au împroprietărit mai rău decât a făcut-o Cuza, fără să mai întrebe pe cineva din administraţie. Să ne întrebe şi pe noi, unde ar putea să campeze sau cât timp am putea campa sau ce suprafaţă ne-aţi putea da pentru o rulotă. Nu era rău, ideea e că dintr-un loc civilizat a ajuns un loc mai puţin civilizat. Unii rămâneau acolo şi câte şase luni”, a explicat Savel.