Augustin Lazăr candidează pentru un nou mandat de procuror general. Tudorel Toader va fi șeful comisiei

787

Procurorul general Augustin Lazăr a anunțat, printr-un comunicat de presă, că își depune candidatura pentru obținerea unui nou mandat de procuror general, în cadrul selecției demarate de ministrul Justiției, Tudorel Toader. Actualul mandat al lui Lazăr expiră la 28 aprilie. Conform legii, acesta are dreptul la două mandate.

Ministrul Justiției, care va prezida comisia de concurs, a cerut revocarea lui Augustin Lazăr, însă președintele Iohannis nu a acceptat propunerea și a anunțat că este mulțumit de activitatea procurorului general în funcție.

Potrivit noii legi, ministrul Justiției este cel care propune procurorul general, iar președintele României este cel care acceptă sau nu propunerea, însă șeful statului poate respinge o singură dată nominalizarea înaintată de ministrul Justiției.

Comunicatul integral:

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul Augustin Lazăr, aduce la cunoștința publicului faptul că își va depune candidatura în cadrul procedurii declanșate de ministrul justiției pentru selectarea procurorului în vederea efectuării propunerii de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, funcție vacantă începând cu data de 28 aprilie 2019.

Obținerea unui nou mandat ar reprezenta posibilitatea continuării proiectelor inițiate, a procesului de modernizare și consolidare instituțională a Ministerului Public în scopul continuării obținerii de rezultate pozitive în activitate, a reprezentării convingătoare a intereselor generale ale corpului social, apărării necondiționate și de calitate a ordinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Continuarea exercitării funcției de procuror general este utilă și din perspectiva dezvoltării cooperării judiciare internaționale în contextul racordării internaționale la sistemul de valori judiciare europene. În acest sens, reamintim obligația respectării angajamentelor ce decurg din exercitarea de către România a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Astfel, în cursul lunii octombrie 2018, la Forumul Consultativ al Procurorilor Generali și Șefilor Procuraturilor Statelor membre ale Uniunii Europene, eveniment anual organizat la sediul Eurojust de la Haga de către statele care dețin președinția Consiliului Uniunii Europene, Ministerului Public din România i s-au încredințat prerogativele organizării celei de-a 14-a întâlniri a Forumului, alături de Finlanda. Manifestarea va reprezenta primul eveniment judiciar organizat de Ministerul Public din România cu impact pentru toate procuraturile din Uniunea Europeană, având un rol esențial în stabilirea agendei și a temelor care vor fi dezbătute.

De asemenea, în perioada următoare Ministerul Public va co-organiza mai multe evenimente internaționale. Astfel, în cursul lunii aprilie 2019, Ministerul Public din România, în colaborare cu Asociația Internațională a Procurorilor Francofoni (AIPPF) și Organizația Internațională a Francofoniei (OIF), va organiza la București o conferință regională având ca tematică independența procurorilor, respectiv protecția prin mijloacele dreptului penal a patrimoniului cultural național.

Totodată, pe 23 mai 2019, sub egida Eurojust, la Haga, în Olanda, va fi organizată cea de-a 4-a Zi împotriva impunității cu privire la infracțiunile de genocid, crime de război și crime împotriva umanității. Ziua Împotriva Impunității se organizează anual, începând din 2016, pe 23 mai, fiind prezidată de statul care asigură președinția Consiliului Uniunii Europene la momentul respectiv, fiind organizată în cooperare cu Rețeaua Europeană de cercetare a genocidului, crimelor de război și crimelor împotriva umanității. Scopul acestei manifestări este acela de a promova cercetarea de către statele membre, la nivel național, a genocidului, crimelor de război și crimelor împotriva umanității, de a recunoaște eforturile făcute în acest scop de a reafirma angajamentul global al Uniunii Europene de a continua lupta împotriva impunității față de aceste crime.

În următorii ani trebuie continuată activitatea de implementare a programelor cu finanțare externă semnate și coordonate de procurorul general, programe care reprezintă cea mai mare investiție financiară în infrastructura informatică a Ministerul Public și în formarea profesională. Aceste programe sunt:

– ”Întărirea capacității Ministerului Public de punere în aplicare a noilor prevederi ale codurilor penale în domeniul audierilor” – SIPOCA53 (Bugetul proiectului: 54.785.517,47 lei ; perioada estimată de implementare: 27 iulie 2017- 27 iulie 2020);
– ”Întărirea capacității Ministerului Public de punere în executare a unor procedee probatorii vizând perchezițiile informatice” – SIPOCA 54 (Bugetul proiectului: 14.273.724,29 lei; perioada estimată de implementare: 27 iulie 2017- 27 iulie 2020);
– Mecanismul financiar Norvegian 2014-2021 – „Lupta împotriva criminalității și corupției” (Buget estimat: 4.250.000 euro; perioada estimată de implementare: 27 noiembrie 2018 – 27 noiembrie 2021);
– ISFP-2017-AG-FORENSIC-821555 „Schimburi de informaţii în materia modurilor de operare în infracţiunile cu violenţă” MEMO (Buget estimat: 527.296 Euro, perioada estimată de implementare: 1 octombrie 2018 – 31 martie 2020);
– ISFP-2017-AG-THBX- 815267 „Întărirea capacităţii de combatere a traficului de persoane şi a produselor acestei infracţiuni prin investigaţii financiare avansate” WESTEROS (Buget estimat: 313.396 euro, perioada estimată de implementare: 14 septembrie 2018 – 13 septembrie 2020);
– ISFP-2017-AG-DRUGS-822561 „Combaterea coordonată a noilor tendințe în traficul de droguri”– SNOW WHITE (Buget estimat: 419.352 euro, perioada estimată de implementare: 1 decembrie 2018 – 1 decembrie 2020);
– HOME/2015/ISFP/AG/LETX/8776 „Formare profesională în domeniul operațiunilor sub acoperire online pentru combaterea criminalității cibernetice” CY-OPS (Bugetul proiectului: 348.665 euro, perioada de implementare: 15 februarie 2017 – 14 august 2018).

Nu în ultimul rând, depunerea candidaturii răspunde așteptărilor colegilor procurori care consideră că în această perioadă, cu multiple provocări pentru sistemul judiciar, trebuie asigurată stabilitatea la nivelul managementului Ministerului Public în special în privința promovării valorilor europene, inclusiv prin dialog, cooperare loială și respect reciproc cu celelalte puteri ale statului.

„Obținerea unui nou mandat ar reprezenta posibilitatea continuării proiectelor inițiate, a procesului de modernizare și consolidare instituțională a Ministerului Public în scopul continuării obținerii de rezultate pozitive în activitate, a reprezentării convingătoare a intereselor generale ale corpului social, apărării necondiționate și de calitate a ordinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”, se arată într-un comunicat al Ministerului Public.

„Nu în ultimul rând, depunerea candidaturii răspunde așteptărilor colegilor procurori care consideră că în această perioadă, cu multiple provocări pentru sistemul judiciar, trebuie asigurată stabilitatea la nivelul managementului Ministerului Public în special în privința promovării valorilor europene, inclusiv prin dialog, cooperare loială și respect reciproc cu celelalte puteri ale statului”, potrivit comunicatului.