Declarații contradictorii, sau poate în completare, între Ministrul Mediului care acuză Administrația Apele Române că a irosit fonduri europene de 350 de milioane de euro pentru diguri și baraje și Cornel Brișcaru, președintele Sindicatului Mureșul din Apele Române (SMAR care susține că finanțarea de un miliard de euro pentru lărgirea plajelor Litoralului românesc, realizată de o firmă olandeză, a fost ”furată” de la investițiile pentru apărarea împotriva inundațiilor în toate bazinele hidrografice ale țării. Despre controversata lucrare a olandezilor am scris în urmă cu ceva timp – https://gazarul.ro/2023/09/12/miliarde-de-euro-plaje-surpate-si-valuri-ucigase/.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunţat că, după reforma Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, urmează Administraţia Naţională Apele Române. Buzoianu asusține că instituția a avut la dispoziţie 350 de milioane de euro pentru a face îndiguiri şi alte lucrări, în ultimii doi ani și jumătate, însă banii nu au fost accesaţi. Declarațiile ministrului Mediu au avut loc în contextul inundațiilor din Suceava și Neamț.
”Problema principală la Apele Română e legată de infrastructură. Noi trebuia să investim masiv în infrastructura de prevenție pentru inundații. Vor veni fenomene extreme din ce în ce mai dese. Apele Române au stat pe un munte de bani. În ultimii 2 ani și jumătate au avut 350 de milioane de euro pentru diguri, baraje și poldere. Din negocierile cu Comisia Europeană, noi pe partea de diguri, baraje și poldere, am putut salva un polder. Atât, din 350 de milioane de euro. Problema reală e că noi am dat cu piciorul la 350 de milioane de euro. Banii ăștia erau absolut necesari pentru a pune în aplicare aceste planuri pentru zonele de risc”, a declarat ministrul sâmbătă seara, la Antena 3.
Pe de altă parte, Cornel Brișcaru, președintele Sindicatului Mureșul din Apele Române(SMAR) acuză că inundațiile catastrofale de la Broșteni puteau fi evitate, dar olandezii au fost mai importanți. Finanțarea de un miliard de euro pentru lărgirea plajelor Litoralului românesc, realizată de o firmă olandeză, a fost ”furată” de la investițiile pentru apărarea împotriva inundațiilor în toate bazinele hidrografice ale țării. Zeci de proiecte de îndiguiri importante, decolmatare, acumulări de apă pentru prevenirea inundațiilor, lucrări pentru baraje au fost sistate, chiar după realizarea studiilor de fezabilitate și a proiectării, îngropând în datorii administrațiile bazinale.
Acum vreo 4 ani de zile au fost mai multe proiecte importante începute în bazinele hidrografice din toată țara, cu o finanțare de 1 miliard de euro, și, la un moment dat, ca prin minune, toate proiectele acelea au fost oprite și banii s-au dus pentru extinderea plajelor pe litoral, a declarat Cornel Brișcaru, președintele Sindicatului Mureșul din Apele Române (SMAR), conform national.ro. El susține că toate acele zeci de proiecte au fost sistate și așa sunt și astăzi. ”Paradoxal este că atunci nu au fost anunțate administrațiile din bazinele hidrografice de sistarea acestei finanțări și acestea au licitat studiile de fezabilitate și de proiectare, care au și fost realizate, pentru ca apoi să se găsească în imposibilitatea de a le mai plăti. La ora actuală, după ce firmele au dat administrațiile în judecată, sunt datorii de achitat de zeci de milioane de lei. Nu știu ce interese au fost de lărgirea plajelor a devenit așa de importantă, pentru că, fără lucrările importante de apărare de pe râuri, apa intră peste oameni”, ne-a declarat Cornel Brișcaru, președintele SMAR.
Acesta susține că proiecte importante au fost sistate pe alte criterii, cum ar fi influența unor politicieni. ”Este absolut nefiresc să începi de la mijlocul unui bazin hidrografic o lucrare mare de captare, care să nu fie finalizată pentru că în altă parte cineva cere bani pentru o altă lucrare mai mică, fără importanță atât de mare în curgerea râului și a afluenților. Cu cât este mai important politicianul dintr-un județ la București, cu atât încearcă să tragă resurse publice către județul din care el face parte, ori asta nu este normal. Lucrările trebuie științific promovate, susținute și finanțate. Dacă lucrările nu se fac unitar, de la izvoare până la vărsare, s-ar putea să ai în mijlocul unui bazin o lucrare și să te trezești că, până la mijlocul bazinului, te confrunți cu alte probleme, mult mai mari”, ne spune președintele SMAR, Cornel Brișcaru.
În bazinul hidrografic Siret, din zona în care s-au produs inundațiile catastrofice de la Broșteni, au mai fost probleme grave și în 2013, când, tot așa, au murit oamenii. Deci se știa că zona e periculoasă. ” Ar fi interesant de aflat dacă lucrările pentru bazinul Bistriței nu erau cumva prinse în planul acela mare de investiții, în care au fost alocat un miliard de euro. Pentru că toate administrațiile bazinelor hidrografice au avut alocate sume importante, bani care au fost redirecționați, fără explicații, către lărgirea plajelor. Inclusiv la Administrația Bazinală de Apă Mureș au fost sistate lucrări, pentru că banii s-au supt în mare”, semnalează Cornel Brișcaru.
