Puțin dintre noi știm cam câți bani trimit anual milioanele de români plecați să lucreze în alte țări, pe salarii mult mai bune decât în România. Datele arată că diaspora continuă să fie o sursă importantă de capital pentru economia autohtonă.

Economia românească se confruntă cu o diminuare alarmantă a capacităţii de absorbţie a forţei de muncă şi o creştere a numărului de persoane active care au migrat în alte ţări pentru un loc de muncă, afirmă economistul şi sociologul Ciprian Bădescu, cercetător în cadrul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române.

Potrivit acestuia, din 2010, conform bazei de date utilizate, până în 2023, sumele trimise în ţară de românii plecați la muncă în străinătate au crescut de 15,6 ori, de la 641 de milioane de euro, la circa 10 miliarde de euro, conform wall-steet.ro.În 2023, remiterile românilor din străinătate au reprezentat 2,8% din PIB, un nivel depăşit de doar două alte ţări din UE, arată datele de la Knomad, o platformă susţinută, printre altele, de Banca Mondială. Aşadar, diaspora continuă să fie o sursă importantă de capital pentru economia autohtonă.

România e pe locul trei în UE după ponderea remiterilor în PIB, după Croaţia (7,4%) şi Portugalia (3,9%).

Pe de altă parte, sumele trimise din România de muncitorii străini care lucrează în țara noastră au crescut de la circa 88 milioane de euro, în 2010, la 1,4 miliarde euro, în 2023, creşterea decalajului dintre remitenţele de intrare şi remitenţele de ieşire arată că economia românească se confruntă cu o diminuare alarmantă a atractivităţii ocupaţionale pentru forţa de muncă internă și externă, comparativ cu alte ţări.